5

Îşi făcea vânt cu un evantai îngălbenit de vreme în acea zi călduroasă. Nu-şi mai suporta camera, aşa că închise filmul la care se uita şi se duse să-şi răcoreasca trupul cu un duş.
Lăsă apa să curgă peste ea, iar faptul că o gâdila o făcu să zâmbească. Auzea şi simţea doar apa în acel moment. Ieşi din baie, se îmbrăcă cu ceva subţire şi ieşi grăbită din casă. Era destul de cald afară, chiar şi seara, deci nu se gândea la o posibilă răceală.
Se culcă jos pe iarbă, simţind cum aceasta îi gâdila gâtul delicat şi mainile subţiri. Ar fi vrut în acel moment să acopere tot pământul, ar fi vrut ca pământul să-i simtă fiecare bătaie a inimii, sângele ce-i curge prin vene...
Se jucă cu câteva şuviţe de păr, iar o mână îi alunecă pe un sân. Se dezbrăcă, se culcă la loc în iarbă şi se gândi cum ar fi să facă dragoste cu mama natură.
Începu să-şi mângâie sânii şi coapsele cu ardoare, însă avea o piele atât de albă şi atât de lipsită de imperfecţiuni încât nu i-ar fi fost greu nimănui să-şi dea seama cât era de excitată.
Lumina lunii dezvălui un clitoris poate mult prea umflat, iar bătaia vântului nu ajută drept calmant. Fata începu să geamă, oricum în mijlocul pustietăţii nu avea cine să o audă şi chiar dacă o auzea cineva, nu o mai interesa în acel moment. Doar stelele o vedeau in toată perfecţiunea ei, dându-şi frâu liber dorinţei de a avea plăcere chiar acolo pe loc.
Dacă nu un orgasm o putea face fericită, atunci ce?


Emilie Simon - Desert

4

Încearcă să vezi un pic mai mult decât ce vezi cu ochiul liber. Fă imposibilul şi mai imposibil, dar totuşi atinge-l de fiecare dată.
Fi aşa vag încât să nu te mai înţelegi nici tu.
Loveşte-te de probleme şi imaginează-ţi diferite scene în care scapi din ele ca un supererou.
Fă din dragoste un dezastru, şi invers.
Du-te la mare, încearcă să crezi că plaja e o bucată din sufletul tău şi joacă-te cu ea.
Creează ce crezi tu ca a putea fi artă şi fi mulţumit.
Complică-ţi mintea făcând din ţânţar armăsar.
Dramatizează, deşi nu ai motive şi nici nu este cazul.
Arată subtil cuiva străin cât de mult te gândeşti la sex, însă fără avea vreo legatură cu persoana mai târziu. Complică-te.
Plimbă-te şi încearcă să vezi feţele copacilor.
Iubeşte un pui de animal gândindu-te că el te ţine în viaţă, deşi e mai slab ca tine.
Adormi gândindu-te că poţi zbura...
Felicitări, eşti un visător!

3

Aseară mi s-a părut o idee foarte bună să beau o grămadă de bere, dar asta e total neimportant. Ce s-a întamplat după ce am plecat din locaţia cu pricina, contează.
Am preferat, în metrou, să rămân cu privirea aţintită spre podea, dat fiind că mă usturau ochii foarte tare şi nu doream să dau impresii aiurea celor din jur. Totuşi, privirea mi s-a îndreptat spre picioarele unei femei care probabil nu aveam mai mult de 25 de ani. Mi se păreau atât de interesante şi de frumoase picioarele ei, încât doream să vad prin fustiţa neagră pe care o purta. În momentul acela, îmi creasem singură o senzaţie care probabil nu ar fi trebuit s-o am atunci şi acolo.
M-am uitat puţin la chipul ei, era extrem de transpirată şi am încercat să-mi dau seama dacă era din cauza căldurii sau pentru că era excitată. Doar gândul îmi inducea o stare plăcută. Posibil să mă fi dat eu de gol mai mult decât ea din moment ce nu ştiam la ce parte a corpului ei să mă uit mai bine.
Am zâmbit pe sub mustăţi si eram fericită că poate nu eram singura din tot metroul care era excitată şi căreia îi stătea gândul la cum ar putea face sex cu o tipă extrem de fascinantă.
Mai aveam două staţii, aşa că m-am concentrat mai bine asupra aspectului fizic al acestei fiinţe. Era blondă, dar nu genul ăla de blond spălăcit, şi avea nişte ochi cenuşii extraordinar de frumoşi. Sânii nu erau foarte mari, erau perfecţi [desigur, fiecare are viziunea lui asupra acestui "perfect"]. Deja îmi stătea gândul la faptul că în mod cert s-ar lăsa dominată în pat, ceea ce mă încântă şi mai mult.
Părea să aiba pielea destul de fină. Oare cât de mult i-ar fi plăcut mângâierea cuiva de acelaşi sex? Mie în mod sigur mi-ar fi plăcut mai mult decat orice pe lume, în acel moment..
Desigur, a venit vremea să cobor din metrou. Ce păcat...

2

Ai observat vreodată cât de mult te schimbă problemele de familie? Dar prietenii? Dar o relaţie?
Cam cât de mult suporţi să fii lăsat deoparte? Dar să fii minţit? Dar să fii trădat?
Doare? Nu renunţa, vine şi pentru tine ce e bun. Garantez asta.


Urăşti? Nu, te urăşti?
Faci rău doar de dragul de a te distra sau a-i distra pe alţii?
Laşi pe cineva baltă doar pentru binele tău?
Iubeşti banii mai mult decât o iubeşti pe propria ta mamă? Mai mult decât iţi iubeşti propria ta viaţă?
Ai comis aceste fapte şi te aştepţi la ceva mai bun în viaţă când ţi-e rău? Nu dramatiza şi schimbă ceva, nesimţitule.


Totuşi, te-ai trezit vreodată odihnit şi ai fost fericit toată ziua doar din această cauză?
Ai simţit vreodată mirosul vreunui anotimp? Oricare?
Ai stat vreodată până la ore târzii doar pentru a admira luna? Ai văzut cum luminează?
Te-ai repezit vreodată la geam doar pentru a vedea un curcubeu abia apărut?
Ai râs vreodată cu atât de multă poftă încât ţi-au amorţit "fălcile"?
Ai făcut pe cineva fericit şi te-a mulţumit doar acest lucru? Ai fost acolo când avea nevoie de tine?
Ai fost vreodată atent la felul în care scârţâie zăpada sau la felul în care trosnesc frunzele sub picioarele tale?
Visătorule, ai deja o avere atunci.

Întrebarea cea mai importantă este... Merită?

1

Azi mi s-a părut o idee bună să mă trezesc la 5 dimineaţa, din vis, să scriu. Sună stupid, ştiu. Ba chiar m-am dus la bucătărie să-mi fac o cafea. M-am trezit cu o nelinişte în suflet, probabil era de vină ora, nu mi-am dat seama. Brusc, mi se părea interesantă textura peretelui, vroiam doar să scap de sentimentul acela de nelinişte. Mi-am dat la o parte câteva şuviţe de păr de pe faţă şi am deschis geamul, poate văd ceva acolo. Şi am văzut o lumină la un etaj pe aripa cealaltă a blocului. Eram fericită să ştiu că poate mai e un singuratic pe lumea asta care poate-mi împarte gândurile şi sentimentul de nelinişte, la 5 dimineaţa. Nu, nu mă gândesc la vreo iubire din asta eterică, deşi înşel mereu cu gândul. Nu sunt o romantică incurabilă, însă gândesc atât de multe scene şi atât de îndetaliate sunt încât ar trebui de fiecare dată să fac un fel de film. Şi totuşi cine este această persoană misterioasă? 
Mă neliniştesc şi mai mult, aşa că îmi beau cafeaua şi mă duc înapoi la culcare. Nu are sens să mă macin pentru cineva pe care există o mare posibilitate să nu-l întâlnesc niciodată.
Şi dacă era o fată?














"Did you know you can't hate even if you say so? Well I know."