Îşi făcea vânt cu un evantai îngălbenit de vreme în acea zi călduroasă. Nu-şi mai suporta camera, aşa că închise filmul la care se uita şi se duse să-şi răcoreasca trupul cu un duş.
Lăsă apa să curgă peste ea, iar faptul că o gâdila o făcu să zâmbească. Auzea şi simţea doar apa în acel moment. Ieşi din baie, se îmbrăcă cu ceva subţire şi ieşi grăbită din casă. Era destul de cald afară, chiar şi seara, deci nu se gândea la o posibilă răceală.
Se culcă jos pe iarbă, simţind cum aceasta îi gâdila gâtul delicat şi mainile subţiri. Ar fi vrut în acel moment să acopere tot pământul, ar fi vrut ca pământul să-i simtă fiecare bătaie a inimii, sângele ce-i curge prin vene...
Se jucă cu câteva şuviţe de păr, iar o mână îi alunecă pe un sân. Se dezbrăcă, se culcă la loc în iarbă şi se gândi cum ar fi să facă dragoste cu mama natură.
Începu să-şi mângâie sânii şi coapsele cu ardoare, însă avea o piele atât de albă şi atât de lipsită de imperfecţiuni încât nu i-ar fi fost greu nimănui să-şi dea seama cât era de excitată.
Lumina lunii dezvălui un clitoris poate mult prea umflat, iar bătaia vântului nu ajută drept calmant. Fata începu să geamă, oricum în mijlocul pustietăţii nu avea cine să o audă şi chiar dacă o auzea cineva, nu o mai interesa în acel moment. Doar stelele o vedeau in toată perfecţiunea ei, dându-şi frâu liber dorinţei de a avea plăcere chiar acolo pe loc.
Dacă nu un orgasm o putea face fericită, atunci ce?
Emilie Simon - Desert
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu