27

Faptul că sunt necredincioasă nu are absolut nici o legătură cu ce voi scrie acum. Dar faptul că urăsc oamenii are o mare legătură.
Imaginează-ţi că ai în minte ta, în inima ta, în.... orice altă parte. Dracul ăsta cu aripi se gândeşte într-o zi să se materializeze. Dar nu în orice zi. Fix când eşti supărat, te simţi mizerabil. Eşti fericit nevoie mare ceva timp, uiţi de ce erai supărat, apoi într-o zi începi să te îndoieşti. Ingeraşul, ca să-ti dovedeasca el cât de adevărat e, îşi scoate aripile şi se aruncă pe geam. El cică zboară, dar ceea ce tu nu realizezi e că are aripi false şi că altă persoană îl ţine legat cu o sfoară ca să nu se facă prostul o clătită.
Ca să demonstrez cum funcţioneză acest teorie, voi folosi un exemplu din viaţa mea, fără însă a da prea multe detalii. E destul de veche treaba oricum.
Aveam o prietenă veche, într-un fel devenise universul meu. Împărţeam tot : gânduri, sentimente, amintiri ş.a.m.d. Ce n-am văzut eu? Era falsă în maniera discretă. De fapt, nu era în maniera discrtă... Asta se întâmplă când cineva e universul tău : nu vezi ce e de fapt. La final s-a dovedit a fi o mare curvă, iar eu devenisem şi mai mizerabilă decât eram la început.
Nu-ţi pune niciodată încrederea în cineva. Stai lângă el, observă-l şi pune-l în diverse situaţii ca să vezi cum reacţionează. Eu fac chestia asta de amuzament acum, tu fa-o ca să nu ţi se dea un mare şut în ... bot.