duminică, 31 martie 2013

31

31 martie, postarea cu numărul 31. Îmi plac coincidenţele astea şi, ca să fiu în ton....


Nu sfătuiesc pe nimeni să-şi amâne restanţele din primul an pentru cel de-al doilea, pentru că există o posibilitate foarte mare să aibă şi în al doilea. Ca să îndetaliez puţin : 2 acum, 3 la toamnă. Abia acum realizez că am o memorie excelentă pentru că.... până acum nu am învăţat nimic. Notele mari la engleză se datorează faptului că-mi place literatura, iar gramatica o ştiu de mică. După cum probabil a ghicit toată lumea, nu am restanţe la engleză. Patru din cinci restanţe sunt la franceză, iar cea de-a cincea e un rahat de grilă din anul 1. Încă mă întreb cum am putut pica un examen cu 10 întrebări grilă. Trebuie să fiu retardată, altfel nu-mi explic. I MUST NOT BREED.
Lăsând deoparte examene picate pentru că oricum le voi lua [de nu, sunt double retarded], mi-am îmbogăţit un pic playlist-ul de pe YouTube cu diverse piese care mai de care :
Sincer, asta e o melodie foarte dubioasă cu un videoclip pe măsură.
Habar nu aveam că asta e o trupă românească. Îmi place enorm melodia, dar asta nu mă împiedică să observ că e formată din... hipsteri?
Fără jazz în playlist nu se poate.
Toată lumea cred că-i ştie pe tipii ăştia, but I fuckin' love the cello, so I don't give a flying fuck.

And I'm done. Revin cu altele pe gustul meu. :)

vineri, 15 martie 2013

30

Mi se-ntâmplă şi mie să trag cu ochiul, dar nu după reprezentanţii sexului masculin. Mă uit după tipe atât de frecvent încât cred câteodată că ar fi trebuit să mă nasc băiat. În fine, nu are importanţă asta. În viziunea mea, tipele simple, dar în acelaşi timp care au acel "je ne sais quoi", sunt cele mai frumoase fiinţe văzute vreodată. Mă doare-n cot sincer de ce personalitate ar putea avea o astfel de fată, pur şi simplu mă uit la ea în speranţa că-mi va stârni imaginaţia, aprecierea, interesul, so on and so forth. Un exemplu bun ar fi :

Lăsând deoparte plăcerile mele vizuale, sunt tipe-n lumea asta care arată foarte bine, dar care au o faţă de milioane, cum îmi place mie să zic. Ţin minte că se glumea pe seama tipelor care se dau cu fond de ten până ajung să arate ca nişte oompa loompas. Am râs până când am avut şocul de a vedea aşa ceva live, pe lângă colanţii cu animal print care abia stăteau pe un cur ce măsura probabil lungimea şi greutatea unei maşini RATB.
În concluzie, machiajul excesiv dăuneză imaginii sociale. Din momentul în care nu ştii cum să faci să-ţi acoperi imperfecţiunile, ai o mare problemă cu încrederea.
A da, nu ştiu de ce pomenesc asta, dar visul vieţii mele e să întâlnesc o tipă al cărei păr natural e roşcat şi, desigur, să nu aibă pistrui. Nu ma interesează dacă e jidancă sau nu.

luni, 11 martie 2013

29

Poftim ceva ce-am făcut la literatură engleză. Sunt curioasă ce-nţeleg alţii din asta, dacă-mi împărtăşesc gândurile.

Un indiciu : perspectivă.

miercuri, 6 martie 2013

28

Din moment ce nu-mi prea place să bârfesc, o să-mi vărs oful unor străini cărora, mai mult sau mai puţin, li se va părea fascinant ce scriu pentru că li s-a întâmplat şi lor. Practic, se cheamă bârfă, dar în scris. Ok, sună ampulea, iar oful ăsta mi l-am vărsat şi partenerului meu de viaţă. Culmea el m-a avertizat în privinţa asta şi am făcut oricum după capul meu, deşi ştiam finalul. Deja aburesc aşa că să trec la poveste...
Aveam până acum ceva timp o "prietenă" pe nume X. Prietena X are o prietenă Y care-şi bagă cucu-n ea şi profită de pe urma ei. Eu am stat ceva timp lângă X ca să realizez următoarele :
1. Oricât de mult o ajut eu pe X, X tot la Y se duce.
2. Oricât de mult încearcă X să stea pe lângă Y, Y se duce la A, B, C[ăştia fiind alţi prieteni] să-şi petreacă timpul.
3. Y e populară, iar X ţine morţiş că şi ea e populară. Sincer, una e să cunoşti mulţi oameni, alta e să fii populară.
4. Când Y apărea din când în când în ecuaţie, eu brusc eram invizibilă, mai puţin importantă sau chiar a cincea roată de la căruţă.
5. X bârfea cu mine, ceea ce mă face să cred că mă bârfea/bârfeşte şi pe mine.

Ce concluzii am tras după ce am analizat toate căcaturile astea în amănunt? Păi, lui X îi place ca alţii să profite de ea, deci indiferent de ce i-am zis eu vreodată, tot proastă va rămâne. Şi sunt de asemenea ferm convinsă că ea crede că a fi călcat în picioare e totuna cu a lăsa de la tine. Personal, am orgoliul mare, dar asta nu-mi întunecă judecata. Până în punctul ăsta, ea s-a lăsat călcată in picioare de atâtea ori, încât chiar m-am plictisit!
Deci dacă aveţi un X pe lângă voi, depărtaţi-vă frumuşel, pentru că niciodată nu veţi fi Y, ci veţi fi Z!

duminică, 17 februarie 2013

27

Faptul că sunt necredincioasă nu are absolut nici o legătură cu ce voi scrie acum. Dar faptul că urăsc oamenii are o mare legătură.
Imaginează-ţi că ai în minte ta, în inima ta, în.... orice altă parte. Dracul ăsta cu aripi se gândeşte într-o zi să se materializeze. Dar nu în orice zi. Fix când eşti supărat, te simţi mizerabil. Eşti fericit nevoie mare ceva timp, uiţi de ce erai supărat, apoi într-o zi începi să te îndoieşti. Ingeraşul, ca să-ti dovedeasca el cât de adevărat e, îşi scoate aripile şi se aruncă pe geam. El cică zboară, dar ceea ce tu nu realizezi e că are aripi false şi că altă persoană îl ţine legat cu o sfoară ca să nu se facă prostul o clătită.
Ca să demonstrez cum funcţioneză acest teorie, voi folosi un exemplu din viaţa mea, fără însă a da prea multe detalii. E destul de veche treaba oricum.
Aveam o prietenă veche, într-un fel devenise universul meu. Împărţeam tot : gânduri, sentimente, amintiri ş.a.m.d. Ce n-am văzut eu? Era falsă în maniera discretă. De fapt, nu era în maniera discrtă... Asta se întâmplă când cineva e universul tău : nu vezi ce e de fapt. La final s-a dovedit a fi o mare curvă, iar eu devenisem şi mai mizerabilă decât eram la început.
Nu-ţi pune niciodată încrederea în cineva. Stai lângă el, observă-l şi pune-l în diverse situaţii ca să vezi cum reacţionează. Eu fac chestia asta de amuzament acum, tu fa-o ca să nu ţi se dea un mare şut în ... bot.


26

Fiecare om de pe planeta asta se crede special într-un fel anume. Omul are probleme, crede că numai el suferă atât sau crede că numai el e atât de fericit . Crede că hobby-ul pe care-l are îl practică numai el. Numai el manancă [caviar sau căcat, depinde de locul pe care-l deţine pe scara socială], numai el bea apă, numai el se cacă etc. Hai să-i zic o fază tare : cel puţin câteva milioane de oameni de pe planeta asta fac ce faci tu, trăiesc ce trăieşti tu, gândesc ce gândeşti tu, iubesc, fac sex.
Te invit să stai o întregă zi cu un om care dramatizează exact cum o faci tu în momentul ăsta. Garantat îl baţi p-ăla şi te baţi şi pe tine!


marți, 12 februarie 2013

25

Pot să spun că m-am săturat de oameni. E cam aiurea să susţii o persoană cum poţi/ştii tu, iar persoana aia să aprecieze pe cu totul altcineva. Şi poate pe acel altcineva nici nu l-a prea interesat de persoana. Aş putea sa dau amănunte, dar chiar nu-mi face plăcere. Ţin minte că ultima dată când am păţit aşa, am promis că următoarea dată când voi păţi aşa, voi renunţa la oameni cu totul. Ei bine, a venit timpul să mă ţin de promisiune. Desigur, voi socializa din nevoie, dar atât cu relaţiile umane.
Sfat : prietenii online de obicei sunt cei mai ok, nu ştiu de ce.